
În școli, profesorii sunt timorați de părinți și de propriii elevi, iar în societate sunt umiliți de toți ceilalți.
Nu-mi amintesc eroi profesori în filmele, serialele sau telenovelele românești — deși multe dintre ele sunt finanțate chiar de stat. Statul își finanțează umilința.
Cel mai popular film românesc de după revoluție cu care ne mândrim e unul în care un profesor umilit ajunge să se asocieze cu mafia cerșetorilor ca să poată câștiga bani.
„Mână întinsă care nu spune o poveste nu primește pomană” — e replica spusă de un interlop unui profesor modest, disprețuit, care ar face orice pentru un venit.
În alte țări, profesorii sunt prezentați ca modele. De la clasicele “To Sir, with Love” sau “A Beautiful Mind”, până la “La Casa de Papel”, unde cel mai inteligent personaj e El Profesor.
Recăpătați-vă demnitatea!
Pentru că e mai ușor să crești un copil bun decât să repari un adult stricat.
Preluat: Dan Negru, FB