„Atunci când eu, renumitul Paisie, m-am cercetat pe sine-mi, am văzut că toate poruncile Domnului le-am călcat şi toate păcatele le-am făcut.
Nu are importanţă dacă unele le-am făcut într-o măsură mai mică, deoarece nu am deloc circumstanţe atenuante.
Căci multe faceri de bine am primit de la Domnul.
Rugaţi-vă să mă miluiască Hristos. Iertaţi-mă şi iertaţi să fie toţi cei ce cred că m-au mâhnit.
Vă mulţumesc mult şi iarăşi rugaţi-vă!
Monahul Paisie”
(Acest text preţios, scris de mâna Stareţului, a fost aflat la „Panaguda”
după adormirea sa).
Această conștiință a faptului că suntem păcătoși este esențială în viața oricărui creștin. Sfinții au conștientizat acest aspect, această stare de „ne-perfecțiune” și astfel și-au câștigat viața veșnică în Împărăția lui Dumnezeu.
Ce trebuie să facem și noi? În primul rând să fim sinceri cu Dumnezeu și cu sinele. De aici pleacă totul…
