- DECENȚA – este acea atitudine cuviincioasă prin care protejezi sensibilitatea celor din jur. Mai pe înțelesul tău, decența e atunci când te jenezi să-ți dai jos chiloții în public. În fața maică-tii. În fața soră-tii. În fața oricărui om pe care știi că l-ai face să se simtă rușinat de lipsa ta de rușine.
Decența trebuie să se manifeste nu doar în faptă, ci și în vorbă. Adică nu spui măscări și nu-ți bagi toate cele atunci când sunt de față persoane pe care atitudinea ta le-ar putea oripila. - INTIMITATEA – este acel lucru, gând, sentiment etc. care îți aparține, face parte din tine sau din spațiul tău foarte personal și apropiat. Este ceea ce protejezi de alții, pentru tine. Ca să pricepi, îți protejezi intimitatea atunci când nu le permiți altora să-ți caute prin mesaje, să-ți citească jurnalul, să se bage peste tine la duș sau în cabina de toaletă.
Decența și intimitatea sunt strâns conectate, pentru că prin decență respecți intimitatea altuia, care la rândul lui trebuie să ți-o protejeze pe a ta.
Iar capacitatea de a apăra ce este al tău și de a-ți proteja intimitatea de agresiunea celorlalți se numește DEMNITATE. Acesta e un alt concept pe care ar trebui să-l înveți cât mai rapid. - AUTOCONTROLUL – este forța interioară de a spune STOP, de a te opri atunci când îți vine să faci ceva greșit, deranjant sau distructiv. Autocontrolul se referă și la puterea de a face altfel decît grupul, decât anturajul apropiat. Dacă îți vine să tragi pe nas, gândește-te cum ar fi dacă i-ar veni și bunică-tii să se umfle de votcă și să zacă în șanț. Sau, dacă îți vine să sari pe colega de alături, gândește-te cum ar fi dacă taică-su și-ar pierde autocontrolul când te vede în apropierea ei.
- RESPONSABILITATEA – este capacitatea de a oferi la rândul tău ceva pentru ce primești și de a înțelege că vei suporta consecințele propriilor greșeli. Dacă toată lumea ar trăi fără nicio responsabilitate, n-ai primi nici mâncare, nici bani, nici îngrijire când ești bolnav. Nu ar funcționa nicio instituție. Nu s-ar respecta nicio regulă. Nici măcar regulile de circulație. Iar morții ar rămâne uscați pe gard, pentru că n-ar avea nimeni obligația să-i ducă la cimitir.
- RESPECTUL – este atunci când prețuiești o valoare sau o persoană pentru că există și pentru că-ți oferă protecție, hrană, timp, spațiu, cultură, demnitate, sănătate, dragoste și așa mai departe.
Este un mecanism de schimb care funcționează atunci când PRIMEȘTI și OFERI.
Dacă nu oferi, nu trebuie să primești.
Mai pe românește, nu micționezi pe ceea ce ți se dă și nu-ți bagi anatomia, pentru că o să rămâi cu micționatul în cap și cu anatomia ferfeniță.
Dacă n-ai respect pentru familie, s-ar putea să o pierzi. Mamaie-ta, care-ți face gogoși și te îndeamnă cu bunătate să ții calea cea dreaptă, trebuie respectată, altfel nu o meriți nici pe ea, nici gogoșile ei. N-ai respect pentru țară? N-o s-o mai ai. Pentru școală? Același lucru! N-ai respect pentru mâinile crăpate care muncesc să te întrețină? O să mănânci plastic și o să dormi în mocirlă.
Bun. Dacă ai ajuns cu lectura până aici, analizează fața puștiului care a aterizat pe gardul de metal, la Costinești, după ce a fost forțat să sară de pe scenă.
Aia e realitatea adevărată. Restul e cancan.
Sursă: Alis Popa, rețea socializare
