La doar 31 de ani, a fost împușcat în timpul unui eveniment pentru studenți, într-o universitate din Utah, pentru ceea ce credea și apăra în mod pașnic, printre care viața copilului nenăscut, familia și credința.
Îl urmăream de mult timp.
Charlie era un om care încerca să facă binele pentru țara lui, cu suișuri și coborâșuri.
Era soț și tată a doi copii.
Era pro-viață și spunea adevărul așa cum a știut mai bine.
Avea o forță rar întâlnită. Dar, mai presus de toate, era un om după chipul lui Dumnezeu. Un chip pe care cel care i-a luat viața a refuzat să-l mai recunoască.
Un părinte spunea: „Cei care iau viața altora sau pe a lor nu mai văd niciun sens dumnezeiesc în acea viață. Pentru că tot ce are sens e veșnic și e legat de Dumnezeu.”
Mi se frânge inima văzând ura cu care a fost ucis și mă cutremură „bucuria” pe care unii au arătat-o la vestea morții lui. Dar nu era tot așa și cruzimea cu care martirii creștini ai primelor secole erau uciși spre amuzamentul mulțimilor în Colosseum? Lipsa dragostei îi face pe oameni să nu mai vadă umanitatea celor din jur. Ura îi orbește.
Cred că Charlie și-a asumat pe deplin munca și știa riscurile, inclusiv pe cel privind propria viață.
Pentru unii, moartea lui va fi un îndemn mai puternic de a face bine. Pentru alții, în schimb, frica îi va opri, în diferite măsuri.
Cei care slujesc în misiuni asemănătoare devin mai conștienți de jertfa pe care o presupune acest drum. Dar dacă aceasta e chemarea de azi – să ne sacrificăm pentru Hristos – atunci, Doamne, fie acesta martiriul meu pentru Tine!
Să ne rugăm pentru Charlie, pentru soția lui, Erika, și pentru cei doi copii.
Să ne rugăm pentru toți cei care plâng pierderea lui.
Și, oricât de greu, să ne rugăm și pentru cei care au râs de tragedia lui: „De te va lovi cineva peste obrazul drept, întoarce-i și pe cel stâng.”
Să ne rugăm și pentru cel care i-a făcut un rău atât de mare: „Iubiți pe vrăjmașii voștri, binecuvântați pe cei ce vă blestemă, faceți bine celor ce vă urăsc și rugați-vă pentru cei care vă vatămă și vă prigonesc, ca să fiți fii ai Părintelui vostru cel din ceruri.”
Dumnezeu să te odihnească, Charlie!
