După Înălțarea la cer a Mântuitorului, viața Maicii a fost un dor necuprins de a-L mai îmbrățișa încă o dată pe Fiul ei…

“După Înălțarea la cer a Mântuitorului, viața Maicii a fost un dor necuprins de a-L mai îmbrățișa încă o dată pe Fiul ei. Fiecare respirație a fost un suspin și un gol, așteptând să-L vadă din nou, să-L ia în brațe și să nu-I mai dea drumul niciodată.
Adormirea ei a fost ca o răsuflare lină, că un răspuns de iubire la dorul ei, că un Da rostit de Cel pe care L-a iubit pe când zburda în pântecele ei.
Drum bun, Măicuță sfântă, către Cel pe care L-ai născut! Și poartă grijă de noi, cei ce-L iubim pe Hristos, dar L-am trădat de atâtea ori, și acum ne întoarcem în brațele Lui!…”
Pr. Ioan Istrati