Un dialog frumos dintr-un film ortodox rusesc.
Cinematografia rusească este foarte bună… și asta nu o spun doar eu ca „rusofil” și „putinist” ce sunt.
Preotul dă un sfat unui om care nu se prea înțelegea cu nevastă-sa…
- Am să-ți spun un secret : câteodată și eu mă tem de Alevtina mea și n-o am la inimă. Dar pe urmă stau și mă gândesc : ea e tocila mea, de ea mă ascut.
Și dacă ea n-ar fi, uneori, așa de rea, oare eu aș fi la fel de bun ?
De cele mai multe ori, Dumnezeu ne dă soții care nu seamănă cu noi.
Iată, eu și Alevtina Andreevna a mea…
Eu sunt slab, înalt, strunit.
Ea e rotunjoară și plinuță.
Dacă ne privești dintr-o parte, eu sunt unu, ea – zero.
Dar împreună formăm zece.
Fără mine, fără unu, ea ar fi fost zero.
Dar și eu fără ea, fără zero, aș fi rămas doar unu.”
Sursă: Pr. Teodor Ciurariu.